Interviu | Cum l-a adus Rareş Bogdan pe Dragnea în pragul disperării: „Îl pulverizam seară de seară”

„Number one” de pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare a povestit, într-un interviu pentru România24, despre intrarea în poltică, războiul jurnalistului cu PSD şi Liviu Dragnea, familie şi despre cum arată România din vis.

Reporter: Rareș Bogdan, ce te-a apucat?

Rareș Bogdan: Picătura chinezească. Când mi s-a propus să candidez, am refuzat. Libertatea unui jurnalist e maximă, cea a unui politician e mai complicată. Mi s-a răspuns „rămâi cum ești”! Atunci am șovăit prima dată…

Poate tocmai de asta ți s-a propus…

Poate și de asta. Au început să mă măsoare în sondaje, am cerut și eu măsurători și așa a venit a doua picătură. Descoperi cu plăcere că oamenii au încredere. Ce om nu e gâdilat de informația că e plăcut de public?

Deci a fost orgoliu?

Văd că bagi bățul prin gard, ha-ha… Nu a fost o decizie bazată pe orgoliu. Au venit argumentele. Ține cont că discuțiile astea aveau loc în momente tensionate pentru independența justiției, Guvernul Dragnea-Dăncilă era pus la zid, fusese raportul MCV și dezbaterile din Parlamentul European… Cineva din PNL m-a întrebat atunci așa: nu ți-ar plăcea să pledezi cauza țării tale la nivel european?

Și atunci mi-am imaginat cum aș face-o, am adormit ținând un discurs despre locul României în Uniunea Europeană și cei care vor să o poziționeze în trena Moscovei, despre faptul că banii europeni au ridicat enorm câteva orașe, au adus locuri de muncă… a fost frumos discursul, ha-ha….

Apoi, cred că în ianuarie, sau chiar februarie, a venit știrea că doamna Laura Codruța Kovesi se află pe lista scurtă pentru șefia Parchetului UE. Și a venit o nouă picătură de la PNL, care spunea că imaginea României are nevoie de toți soldații care se pot implica.

Tot n-am fost convins… De fapt, crede-mă că nu am fost convins că trebuie să fac asta decât cu câteva ore înainte de anunțul oficial. Să renunț la emisiunea mea, la baricada mea, la invitații mei excepționali… la 15 ani de jurnalism. De cealaltă parte… Partidul Național Liberal, Marea Unire, istoria familiei Brătianu, după care s-ar putea face un film senzațional…

Când a început să încline balanța spre acceptarea candidaturii?

La sfârșitul lui februarie, când cei 5 europarlamentari PNL au înfluențat decisiv votul pentru doamna Kovesi în Comisia LIBE. Da! Prima mare victorie a doamnei Kovesi m-a ajutat să mă decid. Am realizat că destinul țării mele, imaginea ei, percepția că România poate contribui semnificativ într-un domeniu major, justiția, pot fi influențate de câteva voci, iar eu aveam o voce puternică.

Bine, colegii din PNL mi-au spus că aș fi de ajutor și datorită atitudinii mele sincere contra tentativelor de restaurare a bolșevismului, contra abuzurilor…

Contra lui Liviu Dragnea…

Și contra lui Liviu Dragnea, da!

Dar de ce crezi că te tot pomenea? Parcă-i stăteai ca un cui în talpă.

Nu se putea stăpâni, deși ulterior regreta că mi-a dat apă la moară. Îl tratam cu ironie, râdeam de povestea cu cei 4 asasini plătiți, de gafele lui Dăncilă, subliniam că PSD, odată partid cu oameni competenți, a încăput pe mâinile unor loaze, ceream pușcărie pentru hoți, arătam de câteva ori pe săptămână promisiunile mincinoase din 2016, arătam cum s-a scumpit viața din România, mâncarea, carburanții, ratele la credite, cum se împrumută Guvernul cu aproape 9 milioane de euro pe oră… îl pulverizam seară de seară. Și deoarece o făceam cu argumente, cu calcule, cu exemple, cu experți, normal că-l durea!

În plus, am contribuit la mobilizarea cetățenilor. După OUG 13, la protestul din 10 august… Rămăsesem singur pe TV, mai erau site-urile de știri neconfiscate de bolșevici, eram tot mai puțini, dar vocea noastră creștea în forță. Presa liberă, tot mai puțină, versus Goliath. Îndrăznesc să cred că am contribuit la mobilizarea atitudinii românilor.

Dragnea nu poate să ierte asta, căci se pregătește să stingă lumina în România. Cred că i-o voi stinge eu pe cea de la Camera Deputaților, dacă justiția nu va răzbi. Nu că nu-și dorește, dar poate nu va mai putea să o facă. Vezi și tu că se urmărește revizuirea tuturor sentințelor… Dragnea vrea să fie premier, nu mai are încredere în Dăncilă, e tot mai paranoic.

Imaginea mea de luptător cu abuzurile autocraților a fost adusă ca argument de PNL. Deci, altă picătură.

De ce nu la USR?

Mulți dintre activișii #Rezist au aceeași nedumerire, dar au acceptat argumentul istoriei. Opoziția va fi, oricum, unită, e bine să creștem rândurile, să ne adresăm tuturor românilor, să acoperim toate aspirațiile.

Familia ce spune?

Mă susține în totalitate. Mihai are 7 ani și i-am spus că nu voi mai avea emisiune, dar că voi fi la Bruxelles câteva zile pe săptămână, să-mi ajut țara de acolo. El are jocuri cu soldăței, refacem bătălii și în timp ce ne desfășurăm oștirile povestim despre țară, apărare, patriotism… A priceput și știe că mă voi strădui să fac așa încât să fie bine pentru toți copiii. Iubita mea soție, Florina, m-a încurajat nespus…

Soția ta este extrem de frumoasă și pare extrem de temperamentală.

Daaaa…. e un om dintr-o bucată. Îți spune în față ce crede, are o intuiție teribilă, este foarte pătimașă și plină de energie. Iar când zâmbește, mă topesc. Iar acum, cum are în burtică o fetiță, care se va naște undeva prin iunie, este și extrem de emotivă. E o bucurie în repetiție.

Cum v-ați cunoscut?

Ea era stewardesă, eu călătoream mult. Știi tu… ca-n piesa aia de la Compact: „a fost de-ajuns o privire ce n-o pot, n-o pot uita”. Și uite-așa…

Cu socrii cum te împaci?

Nu știu ce m-aș fi făcut fără ei… Sunt acolo când avem nevoie, nu încearcă să-mi schimbe arhitectura mentală, nu critică distribuția borcanelor din cămară. Mi-aș dori să fie toți socrii așa… Nu știu de ce mi-ai pus întrebarea asta, credeai că, dacă situația ar fi fost alta, mă apucam să-i bârfesc?

Nu, am vrut să-ți văd reacția spontană.

Și ești mulțumit?

Da, n-ai mințit. Vorbește-mi despre părinți!

Offff…. dar să nu scrii că mi se umezesc ochii. Visez o lume în care suntem toți laolaltă, într-o casă mare, ca în serialul Dallas… Mama e profesoară de limba română, extrem de exigentă, perfecționistă, căldura ei mă urmărește ca un scut. M-a forțat să citesc și așa s-a născut pasiunea mea pentru cărți.

Visez să trăiesc într-o bibliotecă mereu în mișcare, cea din Harry Potter. Asta pe scurt, dar ți-aș povesti despre mama câteva săptămâni. Tata, inginer, e un spirit liber, pasionat de istorie, patriot, dar și un om foarte practic, cu o minte corectă, morală. E un reper pentru mine. Figura paternă… De la el știu ce se face și ce nu se face într-o lume a bărbaților.

Să știi că am cei mai minunați părinți din lume.

Frați, surori?

Am un frate, Horia. Este partea din familie care are picioarele pe pământ. Este om de afaceri, muncește enorm, este un tip foarte corect și… acum îmi dau seama câte aș avea să-i spun și nu am făcut-o. Are atâtea calități care îmi lipsesc… De pildă, răbdare. Nu se repede. Nu este impulsiv. Este echilibrul la care mă raportez. Horia, te iubesc! Poate nu ți-am spus-o suficient de des!

Cine ești tu, copilul Rareș Bogdan?

Visez să plec pe mare cu goeleta Speranța, visez să dezleg enigme cu Cireșarii, vreau să-l conving pe Făt Frumos din „Tinerețe fără bătrânețe…” să nu calce prin Valea Plângerii, că-l va apuca un așa dor de părinți…

Cum arată România din vis?

Te rog să mă ierți, nu mai pot continua, cred că sunt prea emotiv. Îți voi arăta România din vis. Curând. Mai întâi, trebuie să o recâștigăm. O vom face, cu ajutorul lui Dumnezeu!

Vezi şi

Liga vicepremierului Salvini a câştigat alegerile europarlamentare din Italia

Partidul de extremă-dreaptă Liga, condus de vicepremierul Matteo Salvini, s-a clasat pe primul loc în …