Retrospectivă diplomatică 2019. România nu are ambasadori în 17 state, printre care Israel şi Afganistan

La finalul anului 2019, România nu are ambasadori în 17 state, cele mai multe fiind din Africa sau din zonele de război, cum ar fi Afganistan. Agenţia Mediafax a analizat situaţia diplomaţiei, dar şi cauzele pentru care nu avem ambasadori în unele ţări de peste zece ani.

„În prezent, posturile de ambasador sunt vacante la ambasadele României din: Abuja (capitala Nigeriei – n.r), Addis Abeba (capitala Etiopiei – n.r), Bogota (capitala Columbiei – n.r), Caracas (capitala Venezuelei – n.r), Ciudad de Mexico (capitala Mexicului – n.r), Colombo (capitala Sri Lanka – n.r), Doha (capitala Qatarului-n.r), Hanoi (caăitala Vietnamului-n.r), Harare (capitala Zimbabwe – n.r), Kabul (capitala Afganistanului – n.r), Khartoum (capitala Sudanului – n.r), Luanda (capitala Angolei – n.r), Manila (capitala Filipinelor – n.r), Muscat (capitala Omanului – n.r), Nicosia (capitala din Cipru – n.r), Ottawa (capitala Canadei – n.r), Phenian (capitala, Coreea de Nord – n.r) şi Tel Aviv (oraş în Israel – n.r)”, arată răspunsul dat de MAE la o interpelare Mediafax.

Rolul unui ambasador şi cum poate înceta mandatul acestuia

Un ambasador este trimis oficial într-un alt stat pentru a reprezenta interesele şi imaginea ţării din care acesta provine. El are rolul de a proteja interesele cetăţenilor ţării sale, de a promova imaginea şi tradiţiile ţării din care provine şi de a furniza informaţii. De obicei, în lipsa ambasadorilor, de activităţile misiunilor diplomatice se ocupă şefii de misiuni interimari, respectiv însărcinaţii cu afaceri a.i. (al doilea rang după ambasadori – n.r.).

Ambasadorul beneficiază în ţara gazdă de imunitate diplomatică. Acesta îşi poate pierde acreditarea atunci când este declarat de ţara gazdă „persona non grata”. În acest caz, bunele practici diplomatice duc la retragerea respectivului ambasador de pe teritoriul ţării gazdă pentru a nu amplifica starea conflictuală. Totodată, ambasadorul poate fi rechemat în ţara din care provine de către preşedinte.

În România, gradul diplomatic de ambasador este acordat prin decret semnat de către preşedintele României, la propunerea ministrului Afacerilor Externe.

Africa şi zonele de război, evitate de diplomaţii români

Puţini diplomaţi români vor să fie ambasadori în state îndepărtate de pe glob sau în zone de conflict, au declat surse ministeriale, pentru Mediafax.

„Pentru fiecare caz în parte există o explicaţie, de ce nu există un ambasador, un reprezentant cu puteri depline al României în ţara respectivă. Lucrurile sunt ceva mai complexe. Nu se înghesuie nimeni să reprezinte ţara în state îndepărtate, precum Venezuela sau în regiuni de război, precum Afganistan”, au afirmat sursele citate.

România nu e reprezentantă în multe ţări africane

Cele mai multe posturi vacante de ambasadori români sunt în Africa. Astfel, România a rămas fără ambasador în Etiopia încă din anul 1995, iar în Angola încă din 1999. De asemenea, nici în Sudan România nu mai are ambasador încă din anul 2009. În Zimbabwe, postul de ambasador a rămas vacant în 2001, iar în Nigeria din 2010.

„ O problemă în special este cea legată de Africa. Africa reprezintă un continent plin de provocări, pentru că la ora actuală populaţia continentului african este de peste un miliard două sute de milioane de cetăţeni şi din toate estimările rezultă că până la jumătatea acestui secol există premize ca populaţia de acolo să crească considerabil până la peste 2,5 miliarde de cetăţeni africani. Deci mai mult decât China şi India la un loc. Toate aceste evoluţii ne obligă şi pe noi să avem o abordare extrem de proactivă în relaţia cu statele africane. Cred că o resetare pe relaţia cu diferitele state din Africa nu ar strica, pentru că există misiuni unde nu avem ambasadori sau relaţiile între state încă sunt la un nivel destul de scăzut. Cred că există un potenţial foarte mare pe care România trebuie să îl fructifice în relaţia cu Africa, din punctul meu de vedere”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Eugen Tomac, fost membru în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor.

Şi regiunile unde există conflict de război sunt evitate de diplomaţii români.

„Cu siguranţă în zone de conflict, dar să nu uităm că România este singura ţară la ora actuală care are repzrezentant funcţional la Damask din UE. Există state unde riscul este foarte mare în ceea ce priveşte implicit reprezentarea la nivel de ambasador, prin urmare se păstrează o reprezentanţă diplomatică la un nivel mai scăzut”, a precizat liderul PMP, Eugen Tomac.

Postul de ambasador român în Vietnam a rămas neocupat încă din anul 2012. Totodată, România nu are ambasador nici la Kabul (Afganistan).

În Venezuela, România nu mai are reprezentant încă din 2009, din cauza crizei interne.

„Sigur că în state precum Venezuela, unde nu avem un ambasador în funcţie de foarte mult timp, acest lucru se datorează şi crizei politice interne. Preşedintele României l-a recunoscut pe preşedintele Parlamentului din această ţară în caşlitate de preşedinte interimar al Venezuelei. Acolo există o criză politică. Preşedintele care deţine ilegal poziţia de şef al statului este acela care controlează practic statul, deci este o criză internă şi practic nu poate fi reprezentată România la nivel de ambasador. E un motiv pentru care în această ţarp nu avem ambasador”, a subliniat Tomac.

Subfinanţarea, motivul atâtor posturi vacante de ambasadori ai României

Liberalul Ovidiu Raeţchi, membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a declarat pentru Mediafax că o cauză pentru care există atâtea posturi vacante de ambasadori vizează politica externă a României care este finanţată la un nivel scăzut.

„Cred că în anumite zone foarte dinamice economic din Asia este chiar o eroare să nu fim prezenţi la nivel de ambasador. Din afară, aşadar, aş spune că există patru tipuri de cauze pentru aceaste situaţii-pentru că fiecare stat trebuie tratat separat. În primul rând, trebuie să fim sinceri: politică noastră externă este finanţată la un nivel scăzut, de subzistentă, de stat care nu are ambiţii în acest domeniu. Sunt ţări care îşi propun să devină mai puternice printr-o diplomaţie la scară mare, cum sunt Statele Unite, China, Franţa, Germania etc. În consecintă, în ambasadele lor veţi găsi zeci, uneori sute de angajaţi specializaţi în economie, cultură, politică, probleme militare. România nu a aderat la o astfel de strategie şi mai degrabă se economisesc bani de unde se poate. E drept că, dacă te uiţi cum au fost numiţi tot felul de nechemaţi la posturi importante în epocă Dragnea, parcă nu îţi vine să creşti bugetul Externelor pentru nişte sinecuri”, a explicat Ovidiu Raeţchi.

Conflictul preşedinte – premier a determinat situaţia actuală în politica externă a României

Deputatul PNL consideră că este posibil ca politica externă a României să fi fost afectată de conflictul dintre şeful statului şi fostul premier, amintind despre situaţia mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

„Poate fi vorba de un semnal politic, de o linie de politică externă asumată de ţara noastră-mă gândesc aici la Coreea de Nord. În sfârşit, trebuie să aveţi în vedere faptul că România a cunoscut în ultimii ani un conflict între Cotroceni şi Palatul Victoria pe teme de politică externă, în condiţiile în care Liviu Dragnea a încercat să forţeze pentru Orientul Mijlociu o soluţie (mutarea ambasadei noastre de la Tel Aviv la Ierusalim) care era imposibilă din perspectivă apartenenţei noastre la UE. Din moment ce Dragnea dictă politică MAE urmărind, în fapt, interese personale, preşedintele Iohannis nu mai putea trata că loiale toate propunerile de numire venite din partea Vioricăi Dăncilă. Din fericire, din acest punct de vedere, în acest moment lucrurile s-au rezolvat, preşedintele lucrează cu un ministru în care are deplină încredere. Veţi vedea soluţionate, în aceste condiţii, multe din cazurile care au trenat în ultimii ani în diplomaţia romană”, a precizat Raeţchi.

România nu are ambasador în Tel Aviv din anul 2017

Eugen Tomac a vorbit despre faptul că România nu are ambasador la Tel Aviv. El a explicat că discuţia mutării ambasadei ţării noastre la Ierusalim ne-a costat, printre altele, obţinerea unei poziţii de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

„Este un subiect extrem de sensibil, unde România a greşit enorm, pentru că sigur că uneori gesturile ferme în politica extenă te pot ajuta, însă poţi avea abordări extrem de directe şio de tranşante cum le are SUA în relaţia cu Israelul, însă România trebuia să aibă o poziţie mult mai prudentă, pentru a ajuta mai mult Israelul. Sunt lucruri extrem de sensibile unde dacă nu te coordonezi te decredibilizezi. Am văzut această aventură cât de mult ne-a costat în ceea ce priveşte obţinerea unui statut de membru nepermanent în Consiliu de Securitate al ONU. Au existat state care în mod tradiţional aveau o simpatie faţă de ţara noastră şi ne-au sancţionat pentru că a fost imprevizibilă această decizie a politicienilor de la Bucureşti care au încercat un subiect extrem de sensibil pe plan internaţional să îl transforme în subiect de politică internă, ceea ce nu se face. Ani de muncă în diplomaţie pot fi risipiţi în câteva clipe. Iată că nici până la această oră nu am reuşit să convenim cu Tel Aviv să fie trimis un ambasador”, a mai spus Eugen Tomac.

El a adăugat că lipsa ambasadorilor români arată dezinteresul faţă de ţara unde există postul vacant.

„În mod categoric afectează relaţiile diplomatice faptul că nu avem ambasadori. În state unde nu există ambasadori o lungă perioadă de timp, pe lângă faptul că se transmite indirect mesajul că nu suntem interesaţi de dinamizarea relaţiilor între statele noastre, pentru că există şi situaţii reciproce, când nu există ambasadori trimişi la noi în ţară”, a adăugat Tomac.

În luna martie a anului 2019, Viorica Dăncilă, care deţinea atunci funcţia de premier, a anunţat, în timp se afla într-o vizită în SUA, că după finalizarea analizei „şi în deplin consens”, România îşi va muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Ulterior, şeful Executivului a revenit asupra declaraţiei, spunând că a fost doar o opinie personală, precizând că toate procedurile constituţionale trebuie îndeplinite în acest sens.

Deşi premierul Israelului Benjamin Netanyahu a salutat intenţia Vioricăi Dăncilă, preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat prompt la anunţ, susţinând că, fiind o decizie de politică externă, aceasta aparţine preşedintelui României, nu Executivului.

Şeful statului a precizat atunci că Viorica Dăncilă demonstrează o totală ignoranţă în domeniul politicii externe.

Un diplomat român a murit în Ambasada României la Kabul

În septembrie 2019, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit după un atac terorist care a avut loc la Kabul, Afganistan.

Vezi şi

Revenirea pe scenă. Noua ambiţie a României şi Grupul Vişegrad | Opinie de Radu Albu Comănescu

Cândva, aderarea la Grupul de la Vişegrad (V4) părea visul imposibil al României. Marcată de …

loading...