ANALIZĂ | Terorismul se transformă, iar statele lumii trebuie să se adapteze

Mai multe atentate teroriste au atras atenţia întregii lumi în 2019: atacurile asupra moscheilor din Noua Zeelandă, atentatele din Sri Lanka sau atacul armat dintr-o sinagogă din California, toate acestea fiind un semnal de alarmă în privinţa modului în care autorităţile tratează pericolul terorist, scrie Mediafax.

ATACUL ŞOCANT DIN NOUA ZEELANDĂ

Pe 15 martie 2019 două moschei din oraşul neo-zeelandez Christchurch au fost ţinta unui atac armat transmis în direct pe Facebook. Brenton Harrison Tarrant, un tânăr australian în vârstă de 28 de ani, a deschis focul în incinta celor două lăcaşuri de cult, atacuri în urma cărora 50 de persoane au murit, iar alte 50 au fost rănite. Autorul atentatului de la Christchurch a folosit în cursul atacului arme semi-automate modificate pe care le cumpărase online, în mod legal, de la magazine de arme din Noua Zeelandă.

Autorităţile din Noua Zeelandă nu au avut informaţii despre planurile lui Tarrant, cu toate că acesta postase anterior pe internet un „manifest” de 74 de pagini prin care îşi prezenta ideologia. „Limba mea are origini europene, cultura mea este europeană, convingerile mele politice sunt europene, convingerile mele filosofice sunt europene, identitatea mea este europeană, iar cel mai important lucru este că sângele meu este european”, scria Tarrant în document, potrivit Al Jazeera.

În cadrul „manifestului”, el deplângea „declinul” civilizaţiei europene şi anticipa că ar putea fi condamnat la 27 de ani de închisoare şi ar putea primi Premiul Nobel pentru Pace, precum Nelson Mandela. Descriindu-se ca fiind „radicalizat”, Tarrant explica prin intermediul respectivului document că după ce a ascultat opiniile activistei conservatoare Candace Owens a înţeles eficienţa „violenţei în raport cu blândeţea”.

În urma atacurilor asupra celor două moschei, opinia publică, dar şi autorităţile, s-au concentrat asupra legislaţiei mult prea relaxate în domeniul achiziţionării de arme de foc. „Guvernul va lua măsuri imediate începând de astăzi pentru a limita potenţiala stocare a acestor arme şi pentru a încuraja oamenii să continue să-şi predea armele de foc”, a spus atunci premierul Jacinta Ardern. „Pe scurt, orice armă semiautomată folosită în timpul atacului terorist va fi interzisă în această ţară”, a adăugat ea.

MASACRUL DIN SRI LANKA, ÎN URMA CĂRUIA AU MURIT 250 DE OAMENI

O săptămână mai târziu, Sri Lanka era lovită de o serie de atacuri cu bombă la mai multe biserici şi hoteluri din capitala Colombo, pe 21 aprilie, în duminica Paştelui catolic. Peste 250 de persoane au murit în urma atacurilor şi cel puţin alte 500 de persoane au fost rănite. Unii dintre atacatori studiaseră în străinătate şi proveneau din familii înstărite. Autorităţile au anunţat că suspectează o grupare islamistă locală pentru comiterea atacurilor, însă specialiştii au anunţat în repetate rânduri că asemenea acţiuni nu ar fi putut să fie organizate fără sprijin din afara ţării. Ulterior, gruparea teroristă Stat Islamic (ISIS) a revendicat atentatele, anunţând că acestea reprezintă un „răspuns” faţă de atacurile de la Christchurch.

Autorităţile din Sri Lanka au recunoscut că fuseseră avertizate pe 4 aprilie de către serviciile secrete din India că ar putea avea loc incidente de natură teroristă pe teritoriul ţării, după cum a informat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Rajitha Senaratne, citat de The Guardian. „Pe 4 aprilie, cu 14 zile înainte ca aceste incidente să aibă loc, am fost informaţi”, a declarat acesta. Anterior, premierul Ranil Wickremesinghe afirmase că Poliţia fusese avertizată cu cel puţin 10 zile înainte.

În urma atacurilor, preşedintele Maithripala Sirisena a decis interzicerea în public a vălului musulman integral (burqa), motivând că acesta este „un risc de securitate şi un simbol al fundamentalismului”, potrivit CNN.

La doar o săptămână distanţă, pe 28 aprilie, o persoană a murit şi alte trei au fost rănite după ce un bărbat a deschis focul într-o sinagogă din localitatea Poway, aflată la nord de San Diego. Autorul, John Earnest, un tânăr în vârstă de 19 ani, a fost reţinut de către autorităţi.

Într-o scrisoare deschisă, Earnest a vorbit despre planificarea atacului şi a făcut diverse referiri la alte asemenea incidente, precum atacul asupra sinagogii din Pittsburgh, din octombrie 2018, dar şi atacul armat de la Christchurch. De asemenea, el şi-a exprimat dispreţul faţă de evrei şi şi-a asumat răspunderea pentru un incendiu care a avut loc la o moschee din Escondido în luna martie. Documentul este redactat într-un stil similar cu cel al manifestului scris de Brenton Tarrant.

Primarul din Poway, Steve Vaus, a declarat că bilanţul atacului ar fi putut fi mai mare, însă credincioşii din comunitatea respectivă fuseseră instruiţi cu o lună în urmă de către poliţişti în legătură cu modul în care trebuie să reacţioneze în cazul unor evenimente de acest tip.

CUM POT FI PREVENITE ASEMENEA ATACURI TERORISTE

Modul în care autorităţile au reacţionat în cele trei cazuri diferă, însă specialiştii în securitate atrag atenţia asupra importanţei prevenţiei în astfel de cazuri.

„Cred că acesta este viitorul. Cred că serviciile noastre de securitate trebuie să facă faţă faptului că există grupări mici în zilele noastre, iar ele se pot mobiliza foarte rapid. Într-o lume interconectată, oamenii care sunt dispuşi să îşi dea viaţa pentru o cauză sunt extrem de periculoşi”, a declarat Anne Speckhard, directorul Centrului Internaţional pentru Studierea Extremismului Violent, pentru site-ul foreignpolicy.com. Ea a vorbit şi despre modul în care activiştii ISIS îşi recrutează noi membri. „Ei folosesc mesaje emoţionale. Dacă vezi un copil înfometat înconjurat de muşte, vei simţi nevoia să donezi bani. Ei fac acelaşi lucru. Le arată oamenilor imagini cu musulmani împotriva cărora se comit atrocităţi. Astfel, în loc să doneze bani, unii vor simţi nevoia să se doneze pe ei înşişi pentru această cauză”, a mai declarat Speckhard.

Farah Pandith, expert în antiterorism, a subliniat, însă, într-un interviu acordat pentru PBS, că propagarea mesajelor extremiste se realizează în zilele noastre prin intermediul internetului, iar o soluţie din punctul ei de vedere este ca autorităţile, dar şi societatea ca un întreg, să reacţioneze şi să le ofere sprijin persoanelor care ar putea fi expuse unor astfel de ideologii. „Companiile din domeniu au un rol important în legătură cu ceea ce se întâmplă în mediul online. (…) Trebuie să ducem campanii în şcoli, de exemplu. Semnalele date de comunitate la nivel local, chiar la nivelul fiecărei familii, chiar contează. Nu putem să permitem ca ura să continue să crească. Din păcate, în zilele noastre vedem o creştere a urii la nivel global, nu o scădere a ei”, a declarat aceasta.

Vezi şi

Matrix revine cu al patrulea film din serie. Keanu Reeves, în rolul lui Neo

După 20 de ani de la debutul său în rolul Neo în primul lungmetraj „Matrix”, …