foto: digi24.ro

Ce se întâmplă cu plămânii fumătorilor care fac COVID. Când trebuie să mergem la pneumolog?

Sorin Nistor, medic primar Pneumologie explică impactul formelor de COVID asupra plămânilor şi modul în care îi tratăm. Ce trebuie să ştim despre efectele fumatului şi ale poluării asupra sănătăţii plămânilor? Cum ne afectează pandemia şi psiho-pandemia? „Accesul la informaţia online creează „certitudini” oamenilor care nu sunt în domeniu”, spune specialistul.

Sorin Nistor, medic primar Pneumologie şi director medical al unităţii private Arcadia – Spitale şi Centre Medicale, a fost invitatul celei mai noi ediţii Healthcare Trends. Medicul povesteşte cum şi-a ales specializarea. „Am ales-o în clasa a XI-a, când am participat la o olimpiadă naţională de Anatomie. Atunci mi-am dat seama că Pneumologia va fi specializarea mea”.

Miezul bun al sistemului medical românesc

Partea bună a sistemului medical este şcoala românească, dar şi profesionalismul medicilor. „Medicii vor, dar nu sunt sprijiniţi. Potenţialul specialiştilor români este mare, dar sistemul nu îi susţine. Conducătorii statului ar trebui să ia pulsul domeniului medical pentru că nivelul la care poţi ajuta un pacient s-a îmbunătăţit, dar sistemul, oricât de buni ar fi medicii, nu poate susţine nevoile cetăţenilor”, crede pneumologul.

În ceea ce priveşte minusurile, specialistul identifică două mari aspecte: inerţia sistemului şi lipsa reformei şi continuităţii. Sistemul de asigurări şi cel al finanţării serviciilor medicale sunt inerte, incorecte, mai atrage atenţia Sorin Nistor. Reforma ar trebui să fie una pe termen lung şi acceptată de întreagă clasă politică, sugerează acesta.

Când trebuie să mergem la pneumolog?

Ori de câte ori avem simptome specifice, grave.

Tuse
Apariţia unei oboseli neexplicate
Febră
Frisoane

Totuşi, trebuie să ţinem cont că nu toate durerile torace reprezintă o afecţiune pulmonară. De aceea, investigaţiile sunt recomandate, recomandă Nistor.

Efectele negative ale fumatului asupra sănătăţii

Fumatul este un factor de risc foarte important pentru bolile pulmonare, la fel ca şi poluarea, spune Nistor. Acesta reprezintă o „agresiune continuă asupra căilor respiratorii”.

Şi cum ne aflăm în plină pandemie, masca de protecţie ajută dacă suntem înconjuraţi de fumători. Mai mult, aceasta filtrează într-o oarecare măsură pulberile periculoase şi protează de diferitele bacterii şi viruşii. Aceasta este totuşi o metodă pasageră, mai spune medicul. Soluţia rămâne aerul curat.

Metode şi tehnici moderne în Medicină

Imagistica, investigaţiile minim-invazive, aparatele de radiologie sunt din cele mai performante la Clinica Arcadia, punctează medicul. „Totul este centrat în favoarea şi spre nevoia pacienţilor” .

Nu ştim să respirăm corect

Respiraţia este reflexă, din fericire. Dar ea poate fi coordonată, ajutând la ameliorarea anxietăţii şi a panicii. „Respiraţia trebuie să fie calmă, completă (inspirăm şi expirăm), să respirăm aer curat, nu poluat”, mai explică specialistul. „Starea de anxietate, de stres afectează funcţionarea tuturor organelor”.

Pandemie şi psiho-pandemie

Pandemia este însoţită de o psiho-pandemie, crede pneumologul Nistor. Panica îi face pe oameni să îşi pună diagnosticul singuri, înainte de a consulta specialistul. Astfel, îşi cresc anxietatea şi pesimismul când vine vorba de problemele de sănătate.

„Accesul la informaţia online creează „certitudini” oamenilor care nu sunt în domeniu. Dacă ai avut forme uşoare sau au fost asimptomatice, nu vorbim de sechele la nivelul plămânilor. Formele uşoare si medii, care n-au necesitat spitalizare, au destinul oricărei viroze respiratorii. În cazurile grave, există recuperare medicală respiratorie şi avem clinici specializate.”

Empatia şi comunicarea în relaţia medic – pacient

Pacienţii devin vulnerabili în faţa medicului. Factorul emoţional este foarte important în colaborarea bolnavului cu specialistul. Doctorul trebuie să explice pe înţelesul pacientului problema de sănătate şi, astfel, se face un prim pas către procesul de vindecare. „Elementul esenţial este relaţia de încredere dintre medic şi pacient. Oamenii se liniştesc atunci când înţeleg fenomenul.”

Pneumologul Sorin Nistor a vorbit şi despre principalele mituri sau lucruri nostime din domeniul său, precum şi despre importanţa monitorizării oxigenului din sânge şi cum o putem face corect. Nu în ultimul rând, expertul a adus în discuţi şi importanţa măsurării corecte aoxigenului din sânge, care ar trebui să se facă cu aparate profesionale. „Un pulsoximetru cu baterie slabă poate măsura greşit şi pacientul se autodiagnostichează eronat”, a mai precizat pneumonologul.

Medicii vor, dar nu sunt sprijiniţi. Potenţialul specialiştilor români este mare, dar sistemul nu îi susţine. Conducătorii statului ar trebui să ia pulsul domeniului medical pentru că nivelul la care poţi ajuta un pacient s-a îmbunătăţit, dar sistemul, oricât de buni ar fi medicii, nu poate susţine nevoile cetăţenilor.

Vezi şi

Îți faci poză cu telefonul, iar aplicația îți spune dacă ai sau nu COVID

O companie germană cu sediul în München speră să contribuie la o nouă eră a …

loading...