Tag Archives: analiză

La peste două luni şi jumătate de la alegerile generale din 4 martie, în plină derivă politică şi economică şi acumulând frustrări interne masive, răsfrânte asupra Ideii Europene, Italia ar putea avea curând un nou guvern, rezultat dintr-o înţelegere între Mişcarea de Cinci Stele (37% în Parlament) şi Liga Nordului (17%).

Fără a produce neapărat o surpriză, decizia fiind anticipată de multă vreme iar vizitele recente ale lui Macron şi Merkel la Washington neavând prea mult succes, preşedintele Trump a pus în aplicare încă una dintre promisiunile sale electorale din 2016, respectiv retragerea unilaterală a Statelor Unite din JCPOA (Acordul nuclear al Marilor Puteri cu Iranul, încheiat la Viena în 2015), aruncând în incertitudine, fără nicio perspectivă de soluţionare pe termen scurt şi mediu, chestiunea relaţiilor Occidentului şi în general ale Marilor Puteri cu Iranul, dar mai ales pacea şi stabilitatea Orientului Mijlociu.

de Valentin Naumescu Puncte cheie: De mai bine de o lună, presa internaţională şi, implicit, cea românească este cuprinsă de frenezia „schimbărilor politice spectaculoase” din peninsula coreeană, a momentelor „istorice”, a „începuturilor unei noi ere”, a apropierii şi „prieteniei” dintre Phenian şi Seul, a preconizatului Summit Trump-Kim (cine ar fi crezut?), ba chiar a „perspectivei Premiului Nobel pentru Pace” cuvenit …

Undeva, în Caucazul de sud, atât de puţin cunoscut şi de prezent în spaţiul public şi în conştiinţa occidentală, acolo unde se termină Europa creştină (sau, mai corect, istoric vorbind, unde „începe Europa creştină”, Regatul armenilor fiind primul stat care a adoptat creştinismul ca religie oficială, în anul 301), în zona aceea „crepusculară” din uriaşii Munţi Caucaz, zonă de confluenţă strategică, politică, economică şi culturală dintre Rusia (lumea postsovietică) şi Orientul Mijlociu, un popor mic dar brav a dat dovadă de tenacitate şi dorinţă de schimbare politică, spunând NU la ceea ce părea deja a fi prea mult.

Puncte cheie: Sunt, probabil, autori care caută și oferă explicații mai spectaculoase, mai sofisticate, mai profunde, mai încărcate de ascunse semnificații politice, economice, culturale, istorice și revizioniste pentru victoria masivă a lui Viktor Orbán în alegerile generale recente din Ungaria, dar eu nu mă număr printre aceștia; Nu cred că națiunea maghiară este iliberală în esența ei, la fel cum …

Întrebările esenţiale, dincolo de orice alte analize, sunt: de ce a fost nevoie de un atentat derulat atât de simbolic, de sinistru şi cu o dimensiune publică atât de amenințătoare? De ce a fost nevoie de impact public masiv şi de emoţie pe scară largă? De ce a fost nevoie de „semnătura Rusiei” şi de ce tocmai în campania electorală? Ce semnal transmite acest atac şi ce evoluţii anunţă?

Puncte cheie: Odată învestit cabinetul Merkel IV, după șase luni de negocieri și cu un vot chinuit de 51% în Bundestag, tandemul refăcut Macron-Merkel poate declanșa „refondarea” Uniunii Europene, așa cum îi place să spună noului star politic european, Emmanuel Macron,; Această negociere va da conceptul Uniunii Europene a generaţiei următoare, aşa cum Uniunea în care trăim noi este rezultatul …

În cei peste 18 ani de când se află la putere, Vladimir Putin se laudă că a făcut Rusia să revină în prim-planul scenei internaţionale, dar aceasta cu preţul celor mai grave tensiuni cu ţările occidentale de la încheierea Războiului Rece, comentează AFP într-o analiză publicată înaintea alegerilor prezidenţiale din 18 martie din Rusia, la care Putin candidează pentru un …

După mai multe luni în care semnalele privind divergenţele de viziune Trump-Tillerson răzbăteau periodic în presa americană, preşedintele a confirmat, practic, zvonurile tot mai insistente privind neînţelegerile cu secretarul de stat adus în ianuarie 2017 din poziţia de CEO al gigantului petrolier Exxon Mobil, înlocuindu-l în cele din urmă pe Rex Tillerson cu Mike Pompeo, directorul CIA.

Jaroslav Kaczynski, şeful partidului la guvernare în Polonia, premierul ceh Andrej Babis şi Liviu Dragnea, preşedintele PSD, sunt printre liderii europeni despre care publicaţia The Economist afirmă că dirijează din umbră, pe un drum greşit, ţările lor, adăugând că Italia ar putea urma aceeaşi cale. Într-o amplă analiză intitulată „Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-aţi putea aştepta în Europa”, citată …