”Mișcarea de tineret 64 de comitate” (HVIM) a organizat duminică la Budapesta un marș pentru a comemora semnarea tratatului de la Trianon de la sfârșitul Primului Război Mondial, pe 4 iunie 1920, relatează MTI, preluată de Agerpres.
Viceliderul organizației extremiste și iredentiste HVIM, Botond Konyi-Kiss, a declarat în fața sediului MAE ungar, punctul final al marșului început la parlament, că acest protest, organizat de 24 de ani, vizează ”cel mai nedrept dictat de pace din lume”, adăugând că ”granițele trasate la Trianon nu au fost cimentate” și că ”va veni timpul să desfacem crucea instalată la Trianon”.
Acesta a mai afirmat că Ucraina avansează spre desființarea integrității și statalității sale, în timp ce ”politica ungară se ascunde și tace neputincioasă”.
La rândul său, Elod Novak, vicelider al mișcării Mi Hazank (Patria noastră), a subliniat la manifestație că ”cine nu pune autonomia Transcarpatiei în centrul atenției pierde o oportunitate care nu se va mai întoarce”, a mai consemnat MTI.
HVIM este un grup iredentist de extremă dreapta, care activează atât în Ungaria, cât și în țările vecine, care au comunități importante maghiare. În 2017, Curtea de Apel București a decis că gruparea ”Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist. Decizia a fost luată în dosarul în care extremiștii Szocs Zoltan și Beke Istvan, lideri ai HVIM din România, au fost condamnați la 10 luni și 8 zile, respectiv 11 luni și 6 zile închisoare cu executare, cei doi fiind acuzați că pregăteau un dispozitiv exploziv pe care intenționau să-l detoneze la parada de Ziua națională a României care s-a desfășurat în 2015 la Târgu Secuiesc.
Mișcarea Patria Noastră este un partid politic de extremă dreapta fondat de primarul din Asotthalom (sud) și fost membru al Jobbik, Laszlo Toroczkai, și de alți disidenți din Jobbik care au părăsit organizația după ce conducerea partidului s-a îndepărtat de rădăcinile sale radicale
Unirea Transilvaniei cu România, recunoscută oficial prin tratatul de la Trianon
Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a fost un moment important pentru România, deoarece a recunoscut oficial unirea Transilvaniei cu România, decisă în 1918 prin voința majorității populației românești din regiune (Bărbulescu et al., Istoria României, 2005). Documentul a fost parte din seria de tratate de pace care au urmat Primului Război Mondial și a redesenat granițele Ungariei, care a pierdut teritorii în favoarea statelor vecine, inclusiv România. Deși tratatul a fost bine primit la București, întrucât consfințea o aspirație istorică a românilor, el a rămas un subiect sensibil în relațiile româno-ungare până astăzi (Boia, Românii într-o lume a globalizării, 2012). Din perspectiva României, Trianonul a fost nu o pedeapsă, ci o corectare istorică, bazată pe principiul autodeterminării promovat de președintele american Woodrow Wilson.
