Foto: AFP

Mâzga marină a ajuns din Turcia în Grecia. Riscuri: Poate atrage virusuri şi bacterii, inclusiv E. coli – FOTO

Mâzga apoasă care a acoperit recent zone importante din Marea Marmara, în largul oraşului Istanbul, a ajuns şi în nordul Greciei, potrivit unui cercetător local citat de Greek Reporter, relatează Mediafax.

Din Marea Marmara, în Marea Egee. Substanţa cleioasă a ajuns în nordul Greciei

Pescarii din Kavala au observat încă din luna aprilie un strat gros, cu o consistenţă cleioasă, care plutea în largul coastei oraşului”, a declarat luni biologului marin Kalliopi Pagkou. Aceasta a precizat că mâzga marină, observată în apele din nordul Greciei, este acelaşi fenomen semnalat şi în Marea Marmara, care leagă Marea Neagră de Marea Egee. Materia a plutit prin strâmtoare în nordul Mării Egee, afectând nu numai plasele de pescuit, ci şi bancurile de peşti.

„Nămolul” se adună în plasele pescarilor, care se rup sub greutatea substanţei. Deseori, bărcile se întorc pe ţărm goale, fără captura zilei, care asigura hrana şi veniturile oamenilor.

Ce este substanţa cleioasă din apă. Există riscuri?

Deşi „mucilagiul” (n.r. substanţă cleioasă din seminţe), aşa cum îl numeşte omul de ştiinţă, nu este încă prea vizibil în mările greceşti, „nu putem prezice dacă nu cumva în viitor o altă bucată din stratul de mâzgă nu se va desprinde din Istanbul, plutind spre vest”.

Kalliopi Pagkou, director de cercetare la Institutul de Oceanografie din Grecia (IO), spune că substanţa respectivă este un nămol verde natural. Acesta se formează atunci când algele sunt supraîncărcate cu substanţe nutritive, ca urmare a vremii calde şi a poluării apei.

Substanţa este rezultatul unei supraproducţii de fitoplancton, cauzată de deversarea deşeurilor menajere şi industriale netratate în mare. Şi schimbările climatice contribuie la formarea de mucus marin, întrucât temperaturile ridicate reprezintă unul din factorii principali care duc la supraproducţia de fitoplancton.

Materia care arată ca o pastă gelatinoasă nu este, în general, dăunătoare în sine, dar poate atrage virusuri şi bacterii, inclusiv E. coli. Prin urmare, substanţa poate acţiona ca o pătură care sufocă viaţa marină.

Cauzele fenomenului. Cât de gravă e situaţia din Turcia

Specialiştii estimează că formaţiunea de nămol din Marea Marmara este cea mai mare din istorie, avâd efecte negative asupra comunităţilor locale.

„Fenomenul este rar, dar nu neobişnuit”, explică Pagkou, amintindu-şi câteva situaţii similare, din anii ’80 (în Marea Egee) şi ’90 (în Marea Adriatică). „Este un fenomen care apare de obicei în mări puţin adânci sau mări închise, cum ar fi Marmara. De data aceasta, însă, a luat proporţii gigantice din cauza activităţii umane”, explică Pagkou.

Bărcile care circulă pe Marea Marmara trebuie să-şi croiască drum prin nămolul gri, iar unii pescari sunt împiedicaţi să lucreze, deoarece mâzga le înfundă motoarele şi plasele. În plus, scafandrii au raportat că un număr mare de peşti şi alte specii acvatice mor sufocate.

În weekend, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a angajat să rezolve această problemă. Acesta a dat vina pe focarele de apă netratată din mai multe oraşe, printre care şi Istanbul – condus de opoziţie.

Echipe ale Ministerului turc pentru Mediu şi Urbanizare au început pe 6 iunie operaţiunea de curăţare a Mării Marmara. Eforturile lor se concentrează în zone-cheie pentru transmiterea substanţei, montând în apă bariere de colectare a mucusului.

Grecia se confruntă cu aceeaşi problemă. Turismul ar putea fi afectat

Omul de ştiinţă grec mai spune că, deşi fenomenul nu ameninţă în mod direct viaţa umană, acesta afectează pescuitul şi turismul şi ar putea avea implicaţii dezastruoase pentru diversitatea marină. „Pe măsură ce mâzga ajunge pe fundul mării, se foloseşte o cantitate mare de oxigen pentru a dizolva substanţa. Peştii şi alte creaturi marine care trăiesc aproape de fundul bazinului vor avea de suferit ”, explică Pagkou.

Institutul de Oceanografie din Grecia este considerat unul dintre principalii furnizori de informaţii marine din estul Mării Mediterane şi este cel mai important centru ştiinţific acvatic al ţării, acţionând deseori în calitate de consultant oficial al guvernului grec în probleme marine şi maritime. În ultimii 30 de ani, Institutul a jucat un rol principal în progresul cercetării oceanografice din estul Mediteranei.

Vezi și

Ultima conversație purtată de Alexei Navalnîi cu fiica lui, înainte să fie arestat. „L-am îmbrățișat și mi-a spus: …”

Alexei Navalnîi s-a stins din viață la data de 16 februarie 2024, într-un lagăr din …