ANALIZĂ Washington Post: Europa de Est, în pragul unei crize demografice

Căderea zidului Berlinului în urmă cu 30 de ani a marcat sfârşitul comunismului în Europa de Est, însă astăzi există întrebarea dacă se apropie şi un sfârşit din punct de vedere demografic, comentează cotidianul The Washington Post, citat de Mediafax.

Din 20 de ţări care se micşorează în mod rapid, 15 dintre acestea au făcut anterior parte din Tratatul de la Varşovia sau din Iugoslavia, scrie The Washington Post, adăugând că, dacă ar mai exista, Germania de Est ar face de asemenea parte din această categorie.

„Populaţia slavă este pe cale de a se micşora cu 23%, ajungând de la 7,2 milioane de persoane la doar 5,2 milioane până în 2050, potrivit unor studii americane”, sugerează autorul articolului.

„După cum se poate observa, Europa de Est, inclusiv estul Germaniei, este un focar al populismului. Autodeclarat ‘democrat iliberal’, Viktor Orban se află la conducerea Ungariei (a cărui populaţie actuală este de 9,8 milioane, cu o creştere anuală de -0,25%), în timp ce în landul german aflat în est Turingia, a cărui populaţie de 2,1 milioane reprezintă o scădere din timpul perioadei comuniste, partidele de extremă stânga şi dreapta au obţinut 54% din voturi în alegerile de la 27 octombrie”, mai scrie acesta.

The Washington Post susţine că potenţiala criză demografică îşi are rădăcina tocmai în 1989, momentul în care comunismul a dispărut din Europa de Est. Libertatea de mişcare, împreună cu aderarea la Uniunea Europeană, a permis milioanelor de persoane cu vârsta necesară pentru a munci să îşi părăsească ţările foste comuniste şi să se îndrepte către un Occident prosper.

Emigrarea şi nivelul scăzut de natalitate, o caracteristică pe care Europa de Est o împărtăşeşte cu Vestul şi Statele Unite, a rezultat în dispariţia unor întregi localităţi în care au mai rămas doar persoane ajunse deja la pensie.

„Până în acest moment, asemănările cu Europa de Vest şi Statele Unite ar trebui să fie evidente. Brexit-ul se bucură de susţinere în special în zonele rurale, care sunt în scădere din punct de vedere demografic; în Italia populistă, studiile arată că populaţia va scădea cu cel puţin 10% până în 2050 / Donald Trump este susţinut în mare parte de populaţia înaintată în vârstă din zone care, precum în majoritatea statelor foste soviete, viaţa economică se bazează pe agricultură, minerit, iar ocazional pe industrii de bază „, mai scrie cotidianul.

„Declinul demografic este extrem de greu de inversat. Aşa cum experienţa a arătat în mai multe ţări, guvernele nu pot lua măsuri pentru a creşte natalitatea. În mod evident, emigrarea combate impactul negativ al forţei de muncă, însă din orice alt aspect, oferă energie populismului”, a adăugă autorul.

Acesta concluzionează prin faptul că declinul demografic şi reacţia populistă par să persiste în viitorul apropiat, ca reacţie la căderea comunismului în 1989.

Vezi şi

Guvernatorul Băncii Centrale a Ungariei consideră că moneda euro este o „greşeală strategică”

Statele membre ale Uniunii Europene, atât cele din interiorul zonei euro cât şi cele din …