Emmanuel Macron / foto lefigaro.fr

Financial Times: Macron temperează discuţiile privind reformarea zonei euro

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a lansat un „apel radical” în sensul construirii unei Uniuni Europene mai puternice, însă şi-a temperat tonul privind reformarea zonei euro, comentează cotidianul Financial Times, prezentând propunerile liderului de la Paris.

Emmanuel Macron le-a adresat liderilor UE apelul de a fi „îndrăzneţi” în combaterea ameninţării populismului, prezentând o serie de iniţiative de reformare a Blocului comunitar, în ceea ce a fost cel mai integraţionist discurs al unui lider al Franţei după introducerea monedei euro, comentează editorialistul Anne-Sylvaine Chassany, într-un articol publicat în Financial Times sub titlul „Macron lansează un apel radical pentru o Uniune Europeană mai puternică / Liderul Franţei temperează tonul privind reformarea zonei euro”.

Printre numeroasele propuneri ale preşedintelui Franţei se numără înfiinţarea „unei forţe militare de intervenţie”, crearea unui buget militar comun până în anul 2020, lansarea unei agenţii europene pentru informaţii în scopul combaterii terorismului şi stimularea „inovaţiilor radicale” în economie. Potrivit lui Emmanuel Macron, este crucial să se încheie „războaiele civile” care au împiedicat Uniunea Europeană în ultimul deceniu să construiască structuri economice „suverane” puternice pentru a putea concura cu China şi Statele Unite, informează Mediafax.

„Provocarea are o importanţă vitală: zidurile în spatele cărora Europa a prosperat au dispărut. Trebuie să mergem pe calea care ne asigură viitorul; aceasta este refondarea unei Europe suverane, unite şi democratice”, a declarat Emmanuel Macron în discursul de 100 de minute rostit la Universitatea Sorbona.

„Emmanuel Macron a semnalat intenţia relansării dezbaterilor privind introducerea unui impozit pe tranzacţiile financiare, în scopul finanţării dezvoltării Africii, vrea un sistem de taxare pentru poluare şi a evocat ideea ca tinerii să înveţe cel puţin alte două limbi ale UE până în 2024. A încălcat un tabu al Franţei propunând modificarea Politicii Agricole Comune şi a lansat ideea unei liste paneuropene de candidaţi pentru scrutinul europarlamentar din anul 2019”, notează FT.

„Cu toate acestea, Emmanuel Macron a fost mai reticent în privinţa consolidării zonei euro, temă care era considerată centrală în discursul său, în contextul rezultatului dezamăgitor înregistrat de partidul cancelarului Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată, şi al succesului formaţiunii eurosceptice de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania. Într-o critică subtilă adresată politicienilor de la Berlin care se opun creării unui buget substanţial în zona euro pentru că ar genera mai multe riscuri comune şi transferuri financiare, liderul Franţei a afirmat «Nu am linii roşii, am doar orizonturi». Nu a formulat solicitări specifice pentru zona euro, reiterând doar dorinţa unui buget comun finanţat din impozite impuse corporaţiilor şi coordonat de un ministru al Finanţelor”, subliniază FT.

Emmanuel Macron vrea să influenţeze negocierile pentru formarea coaliţiei din Germania care vor stabili linia politică a Berlinului pentru următorii patru ani. „Dar scrutinul parlamentar a limitat spaţiul de manevră al Angelei Merkel. Partidul său a atras cea mai mare parte a voturilor, dar fostul partener de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD), care susţine ideile lui Emmanuel Macron, a exclus posibilitatea formării unui nou guvern cu Uniunea Social-Democrată (CDU) – lăsând cancelarul să încerce formarea unei coaliţii cu Partidul Democraţilor Liberi (reticent privind continuarea integrării europene) şi cu Partidul Verzilor (eurofil). Succesul electoral înregistrat de formaţiunea antieuropeană de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania va îngreuna poziţia Angelei Merkel în reformarea zonei euro”, explică FT.

Principalele propuneri ale lui Emmanuel Macron

– crearea unei forţe militare de intervenţie a UE şi a unui buget comun al apărării până în 2020;
– înfiinţarea unei academii europene de informaţii;
– lansarea unei forţe europene de protecţie civilă pentru intervenţie în cazul dezastrelor;
– crearea unui Parchet european specializat în combaterea terorismului şi criminalităţii organizate;
– un Oficiu european pentru azil şi proceduri comune în cazul imigraţiei;
– o structură europeană a Poliţiei de frontieră;
– introducerea de taxe pentru poluare colectate din importurile paneuroene;
– crearea unei agenţii europene pentru inovare;
– oferirea de subvenţii europene penru dezvoltarea vehiculelor electrice;
– impunerea de impozite companiilor americane pe valoarea generată, mai degrabă decât pe profituri;
– crearea unui buget UE mai mare, pentru finanţarea investiţiilor şi amortizarea şocurilor economice;
– reformarea politicii agricole şi înfiinţarea unei autorităţi UE în domeniul produselor alimentare;
– accelerarea armonizării sistemului fiscal pentru marile companii;
– armonizarea etapizată a impozitelor impuse corporaţiilor şi a contribuţiilor sociale;
– un salariu minim garantat adaptat fiecărei ţări;
– toţi tinerii europeni să poată petrece stagii de şase luni ca studenţi sau elevi ai şcolilor profesionale într-un alt stat;
– înfiinţarea unor universităţi europene pe baza unor reţele de învăţământ superior;
– serii de convenţii naţionale şi locale organizate la şase luni pe tema viitorului Europei;
– jumătate dintre europarlamentari să fie aleşi pe liste europene până în 2024;
– reducerea numărului membrilor Comisiei Europene la 15;
– o Europă cu grade diferite de integrare la care Marea Britanie ar putea adera din nou;
– crearea unui post de procuror european pe teme comerciale;
– semnarea unui acord de cooperare franco-german pe tema armonizării reglementărilor corporaţiilor.

Vezi şi

Macron respinge eticheta de ”preşedinte al bogaţilor”

Emmanuel Macron a declarat că este preşedinte al tuturor francezilor, respingând acuzaţiile oponenţilor săi că …